Cultura, ca ansamblu de valori, cunoştinţe, norme, credinţe şi practici împărtăşite de un grup de oameni în cadrul vieţii lor sociale, incluzând, la nivelul subconştientului, un orizont de aşteptare specific referitor la gândire, sentimente / emoţii şi acţiune, este unul dintre cei mai importanţi factori de care trebuie să ţinem cont când interacţionăm, când facem referire la problematica socială şi căutam soluţii pentru rezolvarea situaţiilor dificile din societate. Grupurile marginalizate cultural, de pildă minorităţile etnice sau naţionale stigmatizate, precum minoritatea romilor, au fost excluse de la normarea valorilor de către cultura dominantă, de aceea aceasta din urmă este cea care ar trebui să se angajeze în reconstrucţia identitară a minorităţilor, inclusiv prin pozitivarea diferenţei culturale şi a valorilor identităţilor minoritare.

Consideram cultura drept un intreg complex ce include cunoastere, convingeri, arta, morala, legi, obiceiuri, tehnici dobandite de o comunitate, care ii organizeaza viata si aspiratiile. 

“Prin cultura, existenta se îmbogateste cu cea mai profunda varianta a sa. Cultura este semnul vizibil, expresia, figura, trupul acestei variante. Cultura tine deci mai strans de definitia omului decat conformatia sa fizica sau cel putin tot asa de strans” Lucian Blaga

Identitatea culturala este esenta perenitatii popoarelor; ea confera omului specificitate si grupurilor unitate, caracter irepetabil si ireductibil; ea constituie legatura intre trecutul, prezentul si viitorul lor, cultura conditioneaza intreaga experienta a omului, de la nastere pana la moarte. A priva persoanele sau grupurile de identitatea lor culturala inseamna a le priva de istoria lor, a nega in ultima instanta dreptul lor la existenta.

“Precum mentionam mai inainte, in ciuda sclaviei, Holocaustului, miscarilor obligatorii ale populatiei, sterilizarilor, masacrărilor, persecutiilor – suntem inca aici. Nu ne-am pierdut identitatea. Si chiar daca nu aveam protectia unei tari, unei armate, unui guvern, unei economii – suntem inca aici. Avem limba si cultura noastra si acest lucru pentru mine inseamna triumful suprevieturii.”   Dr. IanHancock

“Daca stam sa ne gandim la cliseul “istoricul locului” vom intelege ca istoria in sine constituie un loc. Deoarece, asa si altfel, un loc este considerat loc, atunci cand ne putem deplasa atat in interiorul, cat si spre acesta. Daca ne refuza aceasta posibilitate de accesare, locul ia sensuri suplimentare – se transforma in simbol si identitate.”  Mourid Barghouti, “Place as Time”

“Rromul inseamna om, tigan, cel care le plateste pe toate.” 

"- Nu se permite sa cersiti,  doamna mea.

- Sa lucrez nu trebuie, sa fur nu trebuie, sa cersesc nu trebuie – sa mor trebuie?”

(1996: Discurs oral intre Gadje de pe peronul la gara din Atena (Kallithea si o femeie de etnie roma care cersea bani.)

Simboluri de identitate culturala

Imnul romilor este "Gelem Gelem". Acest cantec a fost lansat in anul 1967, in filmul iugoslav "Am intalnit tigani fericiti", de catre cantareata si actrita Olivera Vućo. Textul cantecului, cunoscut si sub denumirea "Opre rroma" apartine lui Jarko Jvonovići, care a realizat si aranjamentul muzical, prin prelucrarea unei melodii populare din Iugoslavia. Din anul 1976 cantecul incepe sa fie inclus in discuri editate in Iugoslavia si in alte tari, cunoscand in acest fel o larga circulatie discografica.

Cu prilejul primului Congres Mondial al Romilor desfasurat in anul 1971, la Londra, este adoptat ca Imn al romilor de pretutindeni.

Ziua Internationala a Romilor este 8 Aprilie;

Steagul Romilor: este format din doua benzi longitudinale, aranjate in ordinea urmatoare, verde si albastru. In centru se afla roata cu spite rosii. Culoarea verde simbolizeaza pamantul mama iar culoarea albastra cerul si Dumnezeu; roata este simbolul peregrinarii de veacuri a acestui popor. 

Limba vorbita: Romani